Kafka & Kubrick = Love

Am avut un weekend 2K: Kafka si Kubrick. Neuronii mei merg împleticiți. Plutesc agățați în de semne de exclamație (în primul rând). Apoi de întrebare. ”Ce a vrut să spună poetul?”

Nu știu ce-a fost în capul sau în mintea lui Kafka când a scris Metaformoza, nici nu o să aflăm. Dar mi se pare ireal când citesc recenzii sau critici ale Metaformozei și oamenii dezvăluie în mod ”natural” intențiile autorului. Sunt foarte…pricepuți.

Eu știu sigur că am citit greu în timp ce toți în jurul meu o laudau. Dar ca orice adevăr / metaforă a realității, situația mi-a provocat disconfort. Nu ai cum să citești cu plăcere despre transformarea unui comis voiajor într-un gândac. Aici ne lovim de primul nivel. Urmează să coborâm scările în ”beciul” naturii umane. Nu simt nevoia să pun în cuvinte ce am găsit eu pe fiecare treaptă sau cât de jos am coborât cu interpretările. Încă.

Ce aș face eu personal și superficial cu Metamorfoza? Eu aș da-o la citit tuturor multinaționaliștilor convertiți și luați la ochi critici de apropiați.

Mă simt ca după o beție și singura clipă de searbădă (și superfalsă) alinare a fost sfârșitul – metamorfoza Gretei.

 

22/23 februarie – Primea întâlnire cu Kubrick. Meniu variat – Portocala mecanică & Dr. Strangelove.

Prea mult pentru un weekend.

Portocola mecanică efectiv m-a strivit. Nu am cuvinte.

Dr. Strangelove. Unghiuri statice, replici rotunde, personaje destul de clare. Am avut senzația că mă uit la o piesă de teatru, nu la un film. O piesă de teatru despre căsnica Americii cu Rusia. America la microfon.

Prea mult pentru două zile. Sistemul meu de interpretare are deja probleme de digestie.

Image

 

Leave a comment

Hey, so you decided to leave a comment! That's great. Just fill in the required fields and hit submit. Note that your comment will need to be reviewed before its published.